•Spiru Haret, al patrulea român doctor în matematici în ordinea cronologica si primul român doctor în matematici de la Paris, s-a nascut la Hanul Conachi, Putna. Scoala primara a început-o în casa parinteasca, apoi a urmat câtva timp la o scoala din Dorohoi. Ultimele doua clase le-a urmat la Scoala primara din Sararie-Iasi.
•În septembrie 1862 a intrat la Liceul "Sf. Sava", care se afla în acel timp la capatul actualei cai a Victoriei, pe malul Dâmbovitei, azi acoperita cu planseu de beton. La "Sf. Sava", din cei sapte ani petrecuti, cinci ani a fost intern.
•În liceu a învatat aritmetica elementara, în clasa I, dupa explicatiile profesorului; în clasa a II-a învata geometria dupa o brosurica a lui Eustatiu-Ciocanelli.

•Ca matematici, Haret a facut Aritmetica Rationala în clasa a III-a, Geometrie în clasa a IV-a, Algebra în clasa a V-a, Trigonometrie în clasa a VI-a si Cosmografie în clasa a VII-a. Profesori de matematici i-a avut pe Alexandru Boranescu si pe Z. Herescu. Carti nu avea; lua notite dupa explicatiile profesorului.
•Dupa terminarea liceului, în 1869, Haret s-a înscris la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Stiinte, sectia Fizico-Matematica.
•La 3 decembrie 1870, pe când era student, Haret a fost numit profesor de matematici cu titlu provizoriu la Seminarul Central Nifon din Bucuresti. Pe atunci, pentru ocuparea unui post în învatamântul secundar se cerea numai bacalaureatul si un examen-concurs.

•Haret a luat licenta în matematici la Bucuresti, în 1874. În 1872 demisionase de la catedra de matematici de la Nifon.
•În 1874 Titu Maiorescu, ministru al Instructiunii Publice, i-a acordat lui Haret, pe baza unui concurs, o bursa pentru studiat matematicile la Paris.
La Paris si-a trecut din nou licenta în matematici în august 1875 si licenta în stiintele fizice, în iulie 1876.
•Doctoratul si l-a trecut la Paris la Sorbona, la 18/30 ianuarie 1878, cu teza intitulata "Sur L'invariabilité des grands axes des orbites planétaires". Teza a sustinut-o în fata unei comisii compusa din Puiseux ca presedinte si Briot si Baillard, membri. Haret este astfel primul nostru doctor în matematici de la Paris.
•Când s-a reîntors în tara, la 1 aprilie 1878, catedra de Mecanica a fost separata de cea de Calcul Infinitezimal, prima fiind data în suplinire lui Haret, cea de-a doua ramânând lui Iacob Lahovary. La catedra de Mecanica a fost numit apoi profesor Haret cu titlul provizoriu pe data de 2 octombrie 1878.
•A fost sufletul necontestat al scolii românesti între 1880 si 1910 si de aceea a fost numit "Omul scolii".
•Ca profesor, Spiru Haret a predat la Universitatea din Bucuresti, la Facultatea de Stiinte, sectia Fizico-Matematici, Mecanica Rationala, de la 1878 pâna în 1910. La Scoala de Poduri si Sosele Haret a fost numit profesor la anul preparator.

•De la 1885 si pâna în 1910 Haret nu a mai predat la Scoala de Poduri si Sosele decât Geometrie Analitica.
•Haret a predat Mecanica Rationala la Scoala de Ofiteri de Artilerie si Geniu, din 1881 pâna în 1890.
•A murit la 17 decembrie 1912, chinuit de cancer, dupa ce cu câteva luni mai înainte facuse la Academia Româna panegiricul lui Henri Poincaré, marele savant francez.